Depăşirea superficialităţii

El pan 8, 87-88. 91

Este atāt de rău faptul că multe persoane, din lipsa de cunoştinţă, se folosesc de lucrurile bune numai pentru a-şi satisface plăcerea, lăsānd sufletul gol; aspectul sensibil le absoarbe mare parte a duhului; sorbind apa mai īnainte de a ajunge la duh, lăsāndu-l pe acesta uscat şi gol.

Astfel trăind totul devine superficial pentru acele persoane.

Cel ce nu este capabil să pătrundă īn profundul sufletului său nu este capabil să pătrundă profunzimea lucrurilor; se poate bucura doar de exteriorul lucrurilor care se iveşte şi dispare, dānd importanţa doar lucrurilor mărunte.

Cine este legat de lucrurile materiale nu este capabil să zboare; este prizonier, īnlănţuit, slăbit şi epuizat.

Privind numai aspectul meschin al lucrurilor, acea persoană devine tot mai infantilă şi se īnchide īn sine īnsăşi.