Încercările trebuie să le iubim

El Pan 19, 1811-1814

Roma, 24 februarie 1946

Mare lucru este, pentru un suflet consacrat lui Isus, suferinţa pentru preamărirea lui, lacrimile şi a iubirea.

Fiicele mele, am primit scrisorile voastre din care am înţeles că suferinţe şi dureri v-au vizitat Acest lucru m-a bucurat pentru că este prima dată când primesc o scrisoare expresivă şi filială de la fiicele mele din această comunitate. Îmi pare rău pentru că a fost necesar vizita suferinţelor care v-au obligat să comunicaţi cu această mamă a voastră; mă miră că nu aţi simţit nevoia de a-mi scrie mai înainte.

Eu, oricum, mă unesc vouă în acest momente de suferinţă şi vă rog să nu vă turmentaţi din cauza celei fraze cu care, cred eu, voiau doar să vă pună la încercare, dat că observă la voi ceva ce nu ştiu să-şi explice. Oferiţii lui Isus durerea voastră, dacă doar această propoziţie este cauza, iar El va fi fidel promisiunii făcute: «Eu sunt lângă cel împovărat, îl voi elibera de povoara lui şi o voi schimba în avantajul lui».

Fiţi însă atente, fiicele mele, ca nu cumva durerea voastră să fie provocată de vre-un capriciu sau de lipsa conformării voastre voinţei lui Dumnezeu, ce se manifestă prin superiorii voştri. În acest caz cum îl veţi invita pe Isus să stea de partea voastră pentru a împlini voinţa voastră nu a lui?

Eu, convinsă că durerea voastră este cauzată din motivele pe care mi le-aţi expus, vă rog să vă înălţaţi inimile până la tronul Dumnezeului nostru pentru a-i cere, dacă îi este pe plac, să vă mângâie: amintiţi-i că:

Aşa s-a adresat, fiicele mele, Preasfânta Fecioară, unei persoane ce erau greu încercat de suferinţe: „fiica mea, eu îţi sunt alături; precum mama care-şi mângâie copilul bolnav eu te voi mângâia”.

Cât confort, câte avantaje aduc cu sine suferinţele, fiicele mele!

A suferi ş a plânge din iubire este lucrul cel mai plăcut pentru inima consacrată lui Isus. De mult timp îmi doresc acest lucru şi mult aş vrea ca şi fiicele mele să dorească acest lucru pentru ele. Nu priviţi acest lucru ca şi cum nu aş participa la durerea voastră; în realitate, mult aş vrea să fiu lângă voi şi să vă pot consola.

Eu vă asigur că sunteţi mereu prezente în inima acestei mame a voastre care vă îmbrăţişează: rugaţi-vă ca eu să pot împlini pe deplin voinţa bunului Isus.

M. Esperanza de Jesús, eam

[Home page | Pensieri | Home_Rumeno]


realizzazione webmaster@collevalenza.it
ultimo aggiornamento 12 luglio, 2006