Nevoia de a ne pregăti aşa cum se cuvine pentru al primi pe Dumnezeul nostru

El pan 8, 573-582

Fiicele mele, trebuie să ne pregătim bine să-l primim pe Dumnezeul şi Tatăl nostru, soarele ce luminează întreg cuprinsul, pe aripile căruia dăinuie mântuirea. Prezenţa lui încălzeşte şi bucură inima rece a omului, generează aurul carităţii, argintul puternic al castităţii, pietrele preţioase ce sunt darurile Duhului Sfânt şi ajută să crească florile virtuţilor.

Să recunoaştem în Sfânta Euharistie pe Tatăl nostru cel bun, care vine în căutarea noastră, asemenea fiilor rătăciţi, pentru a ne readuce acasă, pentru a ne hrăni, a ne îmbrăca şi a ne reînnoi. Lui îi datorăm gratitudine, ascultare şi iubirea de fii.

Să-l considerăm ca pe un mire căruia inima noastră îi datorează fidelitate; ca pe un aliment ce hrăneşte sufletul obosit şi istovit de către tentaţii; ca pe apa vie care coboară din cer pentru a ne stingheri setea, focul concupiscenţei şi ardoarea senzualităţii; ca pe lumina lumii care vine să umple inima di strălucire şi să risipească întunericul inimii. Să ne apropiem de El plini de credinţă şi speranţă; să-i cerem să pună în noi iubirea şi bunătatea lui.

Voi, fiicele mele, nu uitaţi că speranţa este rodul credinţei dar nici una dintre ele nu-l pot conduce pe om la perfecţiunea pe care o poate ajunge în această viaţă. Numai iubirea poate perfecţiona sufletul omului îmbogăţind-ul cu plinătatea harului şi comoara tuturor virtuţilor. Îl putem numi fericit pe omul care deţine credinţa şi speranţa dar mult mai fericit pe cel ce posedă caritatea, cel mai preţios dar al cerului.

Adevărata caritate este o virtute divină, este o floare a cerului care nu se naşte decât pe pământul fertil al Bisericii, pe mlădiţa supranaturală a credinţei susţinută de rădăcina puternică a speranţei. Credinţa, nădejdea şi dragostea sunt trei ramuri a unui singur trunchi, alimentate de aceiaşi limfă divină, harul Duhului Sfânt. Dumnezeu însuşi ne spune: „Eu te sfătuiesc să cumperi de la mine aurul purificat dacă vrei să devii bogat cu adevărat”. Şi care este acest aur dacă nu caritatea? Toate faptele noastre, indiferent cât de bune sunt, sunt de plumb, fără nici-o valoare dacă lipseşte dragostea, pentru că dragostea este aurul care dă valoare acestor fapte. Din ardoarea inimii lui Dumnezeu, fiica imensei iubiri a bunului Isus, s-a născut Euharistia cu scopul de a face să ardă în focul iubirii inima noastră umană.

Dragostea, fiicele mele, este începutul şi sfârşitul Sfintei Euharistii; început întrucât este dorinţa imensă a lui Isus de a se uni omului; sfârşitul întrucât este uniunea omului cu Dumnezeul său. Dacă iubirea stă la baza instituirii euharistiei tot iubirea este şi sfârşitul acesteia, întrucât scopul ei nu este altul decât uniunea omului cu Dumnezeu. Da, uniunea spirituală ca rod al uniunii sacramentale.

Minunata uniune a Dumnezeului nostru cu sufletul celui care îl primeşte în Sacramentul Euharistiei are scopul de a face ca sufletul omului să devină la fel cu cel al lui Dumnezeu. Într-adevăr, cine se hrăneşte cu Trupul lui Isus din Preasfântul Sacrament trebuie să devină un singur duh cu El.

De aceea bunul nostru Isus a voit ca uniunea trupului său cu noi să se realizeze în formă de aliment; precum alimentul se transformă în aceiaşi substanţă cu noi şi devine carne din carnea noastră, os din oasele noastre, tot la fel, în mod invers însă, sufletul nostru se scufundă în sufletul lui Isus şi, prin dragoste, se transformă în El.

Această iubire, înălţată la proeminenţa lui Dumnezeu, exige ca omul în a cărui suflet s-a aprins, să-i ofere lui Dumnezeu tot ceea ce posedă şi să i-se dăruiască cu totul, trup şi suflet; să se consume în iubirea Dumnezeului său; să se mistuiască în focul sacrificiului. Acestea, fiicele mele, sunt faptele iubirii adevărate pe care Duhul Sfânt le provoacă în inima omului.

Ca consecinţă, fiicele mele, pentru faptul că îl primim pe Dumnezeu în fiecare zi, trebuie să renunţăm la ceea ce suntem pentru a deveni ceea ce El este.

[Home page | Pensieri | Home_Rumeno]

realizzazione webmaster@collevalenza.it
ultimo aggiornamento 13 luglio, 2006